sâmbătă, 14 februarie 2009

restaurantul max se afla in orasul de jos, printre case vechi, carciumi comuniste si magazine de second hand.probabil de aceea nu este inca atat de cunoscut si populat sau mai degraba specificul sau-mancare elvetiana.tocmai asta a fost si motivul pentru care am vrut sa ne intalnim acolo pentru seara de joi.
am fost intampinati de o ospatarita foarte amabila , si de o atmosfera linistita a localului in semi-intuneric.ne-am asezat in salonul pentru fumatori la o masa pentru doua persoane ,pe care era frumos amenajat mezamplastul,langa care era un dragut design floral.era o muzica linistita ,suna a "cantonete spaniole",deci nu era galagie de loc.parca totul era intr-asa masura incat sa te simti foarte aproape de gandurile tale,nici un zgomot enervant ca sa te trezeasca la realitate.
am incercat sa gasim ceva pe placul nostru din meniul sumar,fata de celelalte localuri pe care le-am vizitat si care aveau o gama mult mai larga de produse.pot sa zic insa ca acest lucru nu este rau.e mult mai usor cand ai putine produse,pe deviza: putine ,dar bine facute..asa ca am comandat cate o salata cu pastrav afumat de fiecare,salata care a fost adusa imediat, poate in momentul in care trei barbati ,cu glume proaste la adresa ospataritei s-au asezat la o masa de langa si au spart linistea in care se cufunda localul,disturbata doar de zgomotul masinilor de afara sau de vorbele oamenilor ce treceau prin fata gemuletelor..
e asa de placut sa stai sa privesti o gramada de oameni,ce trec fiecare cu treburile si problemele lor,fara a avea nici cea mai mica tangenta cu ceea ce esti tu,ca si persoana..e ca si cum ti-ai lua dreptul de spectator la piesa vietii lor.
cu astfel de ganduri ma gaseam eu in momentele noastre de liniste,pentru ca a fost o seara putin mai tacuta..fiecare treceam prin momente in care deciziile sunt importante,in prezent sau in viitor..avem sa aflam mai tarziu ce efect vor avea..
in orice caz,ca sa revin la restaurant,am observat cum patroana ,probabil ,se implica intr-un fel, in dialogul cu clientii,fapt de apreciat..nu sunt multi care fac chestia asta.era o rezervare a unor doi turisti,poate de aceea..pe langa acest aspect ,nu trebuie sa uit de felul respectuos in care ne-a vorbit ospatarita..se vede ca restaurantul are o calitate bine meritata.
asta a fost impresia cu care am plecat dupa ce am achitat nota de plata si am lasat un ciubuc bun ospataritei si astfel s-a terminat inca o seara de joi ,intr-o atmosfera placuta a unui local bun din sibiu.

Niciun comentariu: